miercuri, 29 septembrie 2010

GHETARUL DE LA SCARISOARA


Dupa o coborare destul de abrupta pe scari metalice ancorate in pereti, pe o poteca ingusta, se vede cel mai vechi si mai mare ghetar subteran din Romania. Pestera Ghetarul de la Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din Romania cu varsta de peste 3000 de ani. Pestera care adaposteste Ghetarul e lunga de 700 de metri. Blocul de gheata are un volum de cam 27 mii de metri cubi si o grosime de peste 26 m si o inaltime de aproximativ 17 m.
In pestera e foarte frig, chiar daca afara sunt 30 de grade. Se simte clar influenta ghetarului. Ar trebui amenajate scarile metalice si reabilitat drumul pana la pestera. Pestera este un loc plin de magie la care te poti intoarce cu multa placere
.

sâmbătă, 25 septembrie 2010

SPRE PESTERA SCARISOARA


Dimineata devreme, am pornit din centrul comunei Gârda spre pestera Scarisoara. Stiam ca este o poteca turistica marcata cu cruce rosie prin padure, dar am ratat intrarea pe poteca si am mers pe un drum forestier lung cam de 10 km. Nu ne-a parut rau pentru ca peisajul este extraordinar. Am urcat pana la o altitudine de aproape 1200 m. Peisajul este tipic Munţilor Apuseni, Ţării Moţilor, cu case la mari depărtări, cu gospodării în vârf de deal. Am trecut pe langa casele motilor, construite in inima muntelui, pe serpentine, pana am ajuns la pestera. Nu stiu cat ne-a luat pe acel drum de munte, dar e posibil sa fi facut cateva ore.

Bineinteles, se putea merge si cu masina dar drumul este degradat si am fi riscat prea mult. Cand am ajuns aproape sus, pe langa noi a trecut un electrocar plin cu turisti. S-a dezvoltat o adevarată afacere din transportatul turiştilor spre peşteră.

La intoarcere o parte din drum am parcurs-o pe drumul forestier iar cealalta parte prin padure, pe poteca turistica.

luni, 13 septembrie 2010

MUNTII APUSENI


De la Alba-Iulia spre Abrud, Campeni , trecand prin munti am ajuns pe Valea Ariesului la Garda de Sus. Valea Ariesului este una din cele mai frumoase zone ale tarii, zona ce pastreaza aspectul de rustic , unde esti impresionat de farmecul locurilor, de ospitalitatea localnicilor.Am ajuns seara, dar nu era intuneric asa ca ne-am cazat si apoi am plecat sa vedem imprejurimile .Am facut poze de pe podul ce trece peste Aries si am plecat spre Cheile Ordancusei. Drumul este foarte bun, zona este pitoreasca, am ajuns pina la Pestera Poarta lui Ionele. Poarta lui Ionele este o pestera in care este amenajat un muzeu speologic.


Poartalul si zona micilor cascade de la intrare dau o nota aparte de pitoresc specifica muntilor Apuseni. Ziua urmatoare am pornit spre Pestera Scarisoara.

marți, 7 septembrie 2010

VALEA OLTULUI


Am plecat in vacanta spre Mtii Apuseni. Pe autostrada Soarelui si apoi pe autostrada spre Pitesti. Bineinteles traversarea Bucurestiului ne-a luat mai mult decat drumul pe autostrada spre Pitesti. Am ocolit Pitestiul, mergand pe centura si am ajuns incet, incet pe Valea Oltului. Aceasta este puntea de legatura dintre Oltenia si Transilvania. Nu se poate sa nu fii impresionat de tot ce vezi; sunt locuri frumoase incarcate de pitoresc si istorie, vegheate de umbra lui Mircea. Aici strajuieste Manastirea Cozia de peste 600 de ani.
Manastirea Turnu este asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Denumirea Manastirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita "Piscul lui Teofil", construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela ale carui ruine se vad si astazi in Poiana Bivolari, mai jos de actuala hidrocentrala. La inceput i s-a zis "Schitul de dupa turn", apoi "Schitul Turnu", iar in cele din urma, "ManastireaTurnu".

Am fost de mai multe ori prin aceste locuri ,dar intotdeauna sunt impresionata de maretia muntilor si a Oltului care este cind linistit cind involburat . Merită să păşeşti pe acele meleaguri, chiar şi în trecere!

joi, 2 septembrie 2010

MOSCHEEA DIN EDIRNE

"Moscheea Selimiye (in turca, Selimiye Camii) este o moschee din orasul Edirne, Turcia. Ea a fost construita de catre arhitectul Sinan intre 1568 si 1574, la cererea sultanului Selim al II-lea, fiind considerata capodopera arhitectului si una dintre capodoperele arhitecturii islamice in general.
In timp ce moscheile traditionale sunt limitate prin spatiul interior segmentat, Sinan aduce o inovatie Moscheii Selimiye: el creeaza o structura care permite mihrabului sa aiba o vizibilitate sporita din orice punct interior al moscheii. Inconjurata de cele mai mari minarete din lumea islamica, in numar de patru, moscheea lui Selim al II-lea are deasupra un dom gigantic.

In fata moscheii se afla o curte rectangulara, cu o suprafata egala cu cea a moscheii. Inovatia nu vine din dimensiunile edificiului in sine, ci din organizarea interna. Mihrabul este putin deplasat inapoi, fata de planul traditional, intr-un fel de absida in alcov, care este destul de adanca pentru a-i permite sa fie luminat din trei parti de ferestre. Efectul inedit consta in luminarea mozaicurilor de pe perete cu lumina naturala. Frumusetea rezultand din conformitatea fata de o forma geometrica imbricata in fiecare dintre celelalte a reprezentat punctul culminant al cercetarii indelungate a lui Sinan pentru a unifica spatiul interior.”