D'ale vietii

Budva este una din cele mai frumoase statiuni de pe litoralul Marii Adriatice, fiind considerata capitala turistica a Muntenegrului.  Budva este in primul rand un oras istoric, povestea sa intinzandu-se pe aproximativ 2.500 de ani.   Traditia spune ca orasul s-a nascut din dragoste, legendele amestecand denumirea orasului in nenumaratele povesti de dragoste ale olimpianului  Zeus cu fecioarele pamantene. Nu am vizitat statiunea, am vazut-o de la distanta. Am facut doar cateva poze.   Se vede in departare Insula Sf. Stefan si Insula Sf. Nicolae. Poate altadata chiar vom face plaja in aceasta frumoasa statiune.

Natura s-a trezit cu adevarat si in parcul nostru (Parcul Tabacariei, Constanta). Iarba este de un verde crud, pomii au frunze datatoare de viata, unele flori sunt galbene, altele rosii. Totul este viu. Lacul este linistit, pescarusii isi cauta mancare. Pentru ca este o atmosfera placuta aleele sunt pline de cei care se plimba, unii pe rotile, altii pe biciclete sau ...se plimba pur si simplu. Dincolo de lac se vede biserica din lemn. Cuvintele sunt de prisos. Sa vorbeasca pozele!

"Ca simbol al creaţiei, al zămislirii vieţii, oul a inspirat, din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o întreagă literatură. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine, din timpurile când Anul Nou se sărbătorea la echinocţiul de primăvară. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creaţiei şi fecundităţii. Şi la romani, colorate în roşu, ouăle făceau parte dintre darurile sărbătorii lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este încă practicat mai ales la popoarele Europei şi Asiei. Spre deosebire de alte ţări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor şi perfecţiunea realizării. Ouăle "încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au constituit, la români, într-o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, integrându-s...